Deuteronomy 5

Cele Zece Porunci

(Ex. 20:1-21)

1Moise a chemat tot Israelul și i-a zis:

„Ascultă, Israel, hotărârile și judecățile pe care vi le spun astăzi, în auzul vostru. Învățați-le și vegheați să le împliniți!
2Domnul, Dumnezeul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb. 3Nu cu strămoșii noștri a încheiat El legământul acesta, ci cu noi, toți cei ce suntem în viață astăzi. 4Domnul v-a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului. 5Atunci eu am stat între El și voi, ca să vă vestesc Cuvântul Domnului, deoarece v-a fost teamă de foc și nu v-ați urcat pe munte. Și El a zis astfel:

6«Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din țara Egiptului, din casa sclavilor.
7Să nu ai alți dumnezei în afară de Mine!
8Să nu-ți faci vreun chip cioplit, nici vreo înfățișare a ceea ce este sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele de sub pământ. 9Să nu te pleci înaintea lor și să nu le slujești, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinților lor, până la a treia sau a patra generație
Cel care păcătuia atrăgea pedeapsa atât asupra sa, cât și asupra familiei sale, alcătuită de obicei din trei sau patru generații (vezi Num. 16:31-34; Ios. 7:24).
a celor ce Mă urăsc
10și arăt îndurare față de mii de generații ale celor ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.
11Să nu folosești nesăbuit
Expresia poate avea mai multe sensuri: (1) abuzul față de acest Nume, concepția antică fiind aceea că o cunoaștere a numelui unei zeități oferă puteri magice cunoscătorului, care putea astfel să manipuleze zeitatea; (2) jurământul fals pe acest Nume – vezi Lev. 19:12; (3) numirea unui idol cu acest Nume – construcția gramaticală ebraică oferă spațiu pentru această interpretare; (4) orice altă folosire a Numelui fără un scop precis și corect (în mod nesăbuit).
Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.
12Ține ziua de Sabat, ca s-o sfințești, așa cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău. 13Să lucrezi șase zile și să-ți faci toată lucrarea ta, 14dar ziua a șaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău. Să nu faci nicio lucrare, nici tu, nici fiul tău sau fata ta, nici slujitorul tău sau slujitoarea ta, nici boul, nici măgarul și niciun alt animal de-al tău, nici străinul care locuiește în cetatea ta, pentru ca slujitorul tău și slujitoarea ta să se odihnească la fel ca tine. 15Adu-ți aminte că și tu ai fost sclav în țara Egiptului, și Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos de acolo cu mână tare și cu brațul Său puternic. De aceea ți-a poruncit El să păzești ziua de Sabat.
16Să-ți respecți tatăl și mama, așa cum ți-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, ca să ai viață lungă și să-ți meargă bine în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău.
17Să nu ucizi!
18Să nu comiți adulter!
19Să nu furi!
20Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!
21Să n-o poftești pe soția semenului tău! Să nu râvnești la casa semenului tău, la pământul lui, nici la slujitorul lui, nici la slujitoarea lui, nici la boul lui, nici la măgarul lui și nici la vreun alt lucru care este al semenului tău».

Răspunsul poporului

(Ex. 20:18-21)

22Acestea sunt poruncile pe care le-a rostit Domnul cu glas tare înaintea întregii adunări, pe munte, din mijlocul focului, dintre nori și negură, și nu a mai adăugat nimic. Le-a scris pe două table de piatră și mi le-a dat mie.

23Când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea, toate căpeteniile semințiilor voastre și toți bătrânii
Lideri de familii și de clanuri, recunoscuți ca autoritate la toate popoarele orientale. Ei aveau rol de (1) judecători în cadrul comunității locale (Deut. 19:12; 21:1-9, 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau de (2) lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituție, Sfatul Bătrânilor lui Israel este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7).
voștri s-au apropiat de mine
24și ați zis: «Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat gloria și măreția Sa și noi am auzit glasul Lui din mijlocul focului. În ziua aceasta, am văzut că Dumnezeu a vorbit omului și omul a rămas totuși în viață. 25Dar acum, de ce să murim? Focul Lui cel mare ne va arde și ne va omorî dacă vom auzi în continuare glasul Domnului, Dumnezeul nostru. 26Căci cine este omul acela, care să fi auzit, ca și noi, glasul Dumnezeului celui Viu, vorbind din mijlocul focului, și care totuși să fi rămas în viață? 27Apropie-te tu și ascultă tot ceea ce-ți va vorbi Domnul, Dumnezeul nostru. Apoi să ne spui tot ceea ce El îți va zice, iar noi vom asculta și vom împlini».

28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-ați spus. Atunci Domnul mi-a zis: «Am auzit cuvintele pe care ți le-a spus poporul acesta. Tot ce au vorbit este bine. 29O, dacă inimile lor ar fi gata să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toate zilele, ca să le fie bine pe vecie, lor și fiilor lor! 30Du-te și spune-le: ‘Întoarceți-vă la corturile voastre’. 31Tu, însă, rămâi aici cu Mine, ca să-ți dau toate poruncile, hotărârile și judecățile pe care să-i înveți să le împlinească în țara pe care le-o dau în stăpânire».

32Deci, vegheați ca să faceți așa cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru. Să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga. 33Să umblați în ascultare pe calea pe care v-a poruncit-o Domnul, Dumnezeul vostru, ca să trăiți, să fiți fericiți și să aveți viață lungă în țara pe care o veți stăpâni.

Copyright information for RonNTR